De ce să mă deranjez?

aprilie 4, 2017

Săptămâna trecută, cineva m-a întrebat de ce ar trebui să se deranjeze să vine la Forumul Starea Europei, care va avea loc în Malta, pe 7 și 8 mai, peste patru săptămâni.

Există cei care sunt mulțumiți cu modul în care evoluează lucrurile în Europa, iar pentru ei acest forum ar fi irelevant. Mai sunt care sunt fericiți cu faptul că politicienii iau decizii pentru viitorul nostru fără să aibă perspective bazate pe credință, iar acest eveniment, din nou, nu este pentru ei. Pentru cei concentrați doar pe biserica locală sau zonală (și nu e un lucru rău că o fac), atunci un eveniment paneuropean ca acesta nu este o prioritate.

Totuși, mai există și cei preocupați de evenimentele care au avut loc în ultimele zile—atacul terorist de la Stockholm, atacul chimic din Siria împreună cu răspunsul americanilor, începerea procesului de separare a Marii Britanii de Europa care va aduce cu sine consecințe necunoscute—iar pentru ei, probabil, Malta este locul unde ar trebui să se afle luna viitoare pentru a se întâlni cu alți credincioși și specialiști care împărtășesc aceeași dorință, și anume ca Europa să devină un loc al speranței, vindecării și ospitalității.

Printre specialiști se numără Generalul Arie Vermeij, care s-a pensionat recent din armata olandeză și din serviciul NATO, dr. Henrik Syse, care face parte din comisia norvegiană de acordare a premiului Nobel, Florica Cherecheș, membru în Parlamentul României, dr. Katrine Camirelli, avocat al activiștilor pentru refugiați, dr. Lyndon Drake, economist și teolog din Oxford, dr. Peter Farrugia, consultant al președintelui din Malta, dr. Vilver Oras, pastor estonian care se ocupă și cu gestionarea dosarelor legate de crize, Jennifer Tunehag, care luptă împotriva traficului uman și e activistă în cadrul European Freedom Network și Branislav Skripek, membru în Parlamentul Europei.

Poate că aceste nume nu sunt arhicunoscute. Anul trecut, eu cunoșteam pe mai puțin de jumătate din aceștia. Dar prin contactarea fiecăruia în parte în ultimele 12 luni, am înțeles din ce în ce mai bine cât de mult avem nevoie să ascultăm și punctele lor de vedere.

Subiectele abordate pe parcursul forumului rezonează cu cea mai mare parte a priorităților pe care și le-a stabilit peședenția europeană a Maltei: cum răspundem amenințărilor față de securitate, abordarea sustenabilă și umană a migrării, contracararea terorismului, cum va arăta viitorul unei Uniuni post-brexit, promovarea practicilor economice corecte, consolidarea regiunilor vecine Europei și promovarea coeziunii și incluziunii sociale în detrimentul polarizării populiste.

Cinci scenarii

Totuși, una din  cele mai mari diferențe față de programul prezidențial va fi locul Evangheliei în formularea răspunsurilor noastre pentru fiecare din aceste probleme. Separarea dintre biserică și stat este rezumată adesea la faptul că perspectivele creștine nu își au locul în spațiul public. De prea multe ori noi, cei din comunitățile creștine, am permis să fim puși pe tușă sau chiar am ales să stăm pe tușă și să criticăm.

Dar viitorul Europei este prea important pentru a fi lăsat doar în mâinile politicienilor. Aici trebuie ca noi, trupul lui Cristos, să facem față provocărilor care ne stau înainte acum. Sutem la o răscruce în istoria Europei—și nu pentru prima dată. Orice creștin trebuie să se implice în acest proces.

Bineînțeles, Europa este mai mare decât Uniunea Europeană. Dar U.E. rămâne entitatea definitorie a continentului, incluzând și Marea Britanie de după Brexit, precum și Norvegia, Elveția și Ucraina. Liderii Uniunii cer părerea comunităților creștine și, în mare, a societății civile. Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a prezentat pentru dezbateri un eseu intitulat „White Paper on the future of Europe”. Eseul evidențiază cinci scenarii pentru Europa până în anul 2025: 1) continuăm ca înainte; 2) o Uniune re-centrată din ce în ce mai mult pe comerțul intern; 3) o Uniune cu mai multe viteze 4) o Uniune care face mai puține, dar mai eficient; 5) sau o Uniune care face mult mai multe împreună.

Am încărcat acest eseu și alte resurse folositoare pe site-ul evenimentului pentru a fi citite înainte de forum:

Reacții ale bisericii din Malta—bisericile malteze îndeamnă Uniunea Europeană să se întoarcă la valorile părinților fondatori ai Uniunii și să se gândească la faptul că proiectul european este mai mult decât o piață comună.

Care e viitorul Europei—această scrisoare deschisă de la Conferința Bisericilor Europene invită bisericile Europei la o discuție intensivă despre viitorul continenului nostru, rolul Uniunii Europene și viziunea și valorile noastre.

Brexit într-o Europă fragmentată—Paul Mills și Michael Schluter explorează rolul și responsabilitatea pe care le are comunitatea creștină în promovarea comunicării și a păcii. Cum ar putea comunitățile creștine să se implice în sfera politică?

După brexit, ce ar putea revitaliza Uniunea Europeană? Krijtenburg susține că principiile lui Robert Schuman—reconcilierea, solidaritatea efectivă, egalitatea dintre membri și sprijinul și supranaționalitatea—încă pot contribui nemaipomenit de mult în rezolvarea crizelor de astăzi: schimbările de climat, războiul și migrarea, șomajul și sărăcia.

Astăzi, mulți și-au pierdut speranța în promisiunea unei Europe unite. Neîncrederea elitelor politice este puternic răspândită. Totuși, când ne rugăm să se facă voia lui Dumnezeu în Europa, avem nevoie să ne implicăm în re-imaginarea unei Europe a speranței, vindecării și ospitalității.

Din acest motiv ne întâlnim luna viitoare în Valletta. Dacă problemele menționate mai sus te îngrijorează, intră pe site-ul nostru.




Lasă un răspuns